Rudolf-Roland MŰHLBÄCHER

În vara anului 1959 sosea la Iaşi, de la Braşov, un tânăr absolvent de liceu care dorea să devină inginer constructor. În urma examenului de admitere, absolvit cu brio, în toamna aceluiaşi an, a devenit student la Facultatea de Construcţii. Era deosebit de înalt, mult peste media colegilor, era foarte vesel, calitate molipsitoare pentru cei din jur. Avea un nume dificil de pronunţat şi, şi mai greu de scris. Se numea Rudolf-Roland Mühläbacher, colegii îi spuneau Rudi.

S-a născut la Braşov în data de 9 martie 1942. După terminarea studiilor liceale, urmează între anii 1959 şi 1965 cursurile Facultăţii de Construcţii de la Iaşi. A fost un student eminent, la terminare fiind oprit asistent la disciplina de Construcţii metalice, colaborând cu doi profesori: Emanoil Adăscăliţei Munteanu şi Ioan Dumitrescu. De la primul a învăţat importanţa detaliilor construcţiilor metalice, iar de la cel de al doilea calculul structurilor metalice.

După un număr de ani, a trecut să predea disciplina de Poduri metalice, parcurgând apoi toate treptele profesionale până la titlul de conferenţiar obţinut în anul 1980. A onorat, în mod strălucit, această disciplină, a colaborat la editarea unui număr mare de cărţi de specialitate începând cu îndrumătoare pentru proiectarea podurilor metalice de şosea, probleme speciale de construcţii metalice, editând apoi cursuri care au rămas şi astăzi de mare actualitate. A publicat şi un mare număr de articole la numeroase manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate. Totodată a avut şi o activitate ştiinţifică deosebită soluţionând un număr însemnat de contracte de cercetare ştiinţifică în domeniu; a pus bazele studiului experimental al podurilor metalice în facultate.

S-a ridicat la cel mai înalt nivel, atât ca specialist, cât şi ca om: studenţii l-au stimat, colaboratorii l-au apreciat, prietenii l-au iubit.

A colaborat fructuos cu producţia: în calitate de proiectant, a întocmit multe proiecte de hale industriale pentru industria chimică, pentru cercetare ştiinţifică, în calitate de cercetător, a studiat calculul şi alcătuirea podurilor mixte oţel-beton (a proiectat primul pod de cale ferată în sistem mixt din ţara noastră – bazat pe cercetări proprii), a făcut studii privind comportarea la oboseală a podurilor metalice.

A devenit doctor în ştiinţe, în anul 1976 susţinând teza de doctorat cu titlul „Contribuţii la calculul şi alcătuirea structurilor mixte din grinzi metalice şi dală de beton armat”, sub conducerea profesorului Virgil Focşa.

În ultimii ani ai vieţii a activat în calitate de inginer verificator de proiecte în Germania. Pe data de 5 mai 1999 a încetat din viaţă în localitatea Landhust, Germania. Generaţiile de absolvenţi ai facultăţii, colegii şi prietenii îi vor păstra vie imaginea de om de ştiinţă şi profesor desăvârşit în domeniul podurilor metalice.

Prof.univ.dr.ing. Constantin Ionescu
Prof.univ.dr.ing. Constantin Jantea