Nicolae ORLOVSCHI

Este cunoscut faptul că şcoala trăieşte prin realizările celor mai buni dintre slujitorii ei. Cred că este firesc, la anumite ocazii, să-i omagiem pe aceştia, aşa cum se cuvine, atât pentru a le evidenţia contribuţiile lor didactice şi ştiinţifice cât şi pentru a arăta generaţiilor mai tinere faptul că munca cinstită, depusă cu suflet, competenţă şi abnegaţie, este recunoscută şi apreciată de către colaboratori, şcoală şi societate.

Profesorul Nicolae Orlovschi s-a născut la 1 mai 1923, în satul Atachi, judeţul Soroca din Moldova de dincolo de Prut. A urmat cursurile secundare la Liceul teoretic “Ion Creangă” din Bălţi şi în 1943 s-a înscris la Facultatea de Construcţii de la Institutul Politehnic din Cernăuţi, pe care a absolvit-o în anul 1948, la Iaşi.

Îşi începe activitatea în învăţământul superior la Politehnica ieşeană, ca asistent al profesorului Anton Şesan, la disciplina Statica, stabilitatea şi dinamica construcţiilor în anul 1948.

Parcurge toate treptele ierarhice din învăţământul superior, iar din anul 1975, după susţinerea tezei de doctorat (1970), este numit profesor universitar titular la disciplinele “Statica stabilitatea şi dinamica construcţiilor” şi “Calculul şi proiectarea construcţiilor subterane”, la secţiile Construcţii civile industriale, respectiv Căi ferate drumuri şi poduri, din Facultatea de Construcţii Iaşi.

Astăzi, când Facultatea de Construcţii şi Arhitectură din Iaşi aniversează 60 de ani de la înfiinţarea sa şi profesorul Nicolae Orlovschi ar împlini 78 de ani , trebuie să subliniem cu durere în suflet că “profesorul” s-a stins deja din viaţă, într-un mod tragic şi nu mai este printre noi de 6 ani.

Privind cu detaşarea cuvenită, acum, putem să apreciem, cu mai multă obiectivitate, ce-a reprezentat prof. univ. dr. ing. Nicolae Orlovschi pentru învăţământul superior ieşean de construcţii.

A fost unul dintre cadrele didactice de bază ale facultăţii noastre, o personalitate adevărată, care a contribuit efectiv la instruirea şi educarea câtorva zeci de promoţii de ingineri constructori, la dezvoltarea catedrei noastre, la impunerea ei pe plan local şi naţional, ca un for de înaltă competenţă în domeniul Mecanicii construcţiilor, cât şi la formarea unui colectiv, care desfăşoară şi în prezent o activitate de ţinută remarcabilă şi într-un climat de ridicată autoexigenţă.

Şi nu numai atât.

Profesorul Nicolae Orlovschi a avut privilegiul de a participa activ la toate etapele de dezvoltare ale facultăţii şi universităţii noastre, începând cu perioada de reconstrucţie a unor amfiteatre distruse de război, până la realizările cu care ne mândrim şi astăzi: mă refer la baza materială pentru activitatea didactică, cercetare şi producţie, a unui învăţământ superior tehnic modern, în această parte a ţării.

În acest sens, trebuie să arătăm că profesorul Nicolae Orlovschi a fost conducătorul unor colective formate din cadre didactice şi studenţi care au realizat proiectele spaţiilor de învăţământ de pe platforma Universităţii tehnice, situate pe malul stâng al Bahluiului (Clădirea Facultăţii de Electrotehnică şi cea a Secţiei de Arhitectură).

Privind în urmă la anii ’50, în care facultatea noastră îşi definitiva profilul şi direcţiile de specializare, vom constata că profesorul Nicolae Orlovschi a fost unul dintre pionierii care au contribuit la perfecţionarea învăţământului superior de construcţii ieşean. Astfel, alături de regretatul profesor Anton Şesan, pe care l-a secondat, la început în calitate de asistent şi apoi de colaborator, a pus bazele disciplinelor de calcul, în general, şi ale celor de Statică stabilitate şi dinamică şi Inginerie seismică, în particular, perfecţionându-le continuu conţinutul şi maniera de abordare a problemelor.

Ca titular la disciplina de Statica construcţiilor s-a preocupat, în mod exemplar, de pregătirea şi prezentarea cursului, seminarului şi lucrărilor practice, multiplicând, pe plan local, pentru uzul studenţilor din facultatea noastră, primul curs de Statică şi prima Culegere de probleme referitoare la calculul deplasărilor.

Era un cadru didactic exigent, atât cu sine însuşi cât şi cu studenţii şi colaboratorii săi. A fost un exemplu de competenţă profesională, seriozitate în muncă şi dăruire pentru ridicarea prestigiului facultăţii noastre.

Profesorul Nicolae Orlovschi a obţinut rezultate deosebite şi în domeniul cercetării ştiinţifice. În sprijinul acestei afirmaţii aş sublinia doar faptul că profesorul Nicolae Orlovschi, alături de profesorul Anton Şesan, este coautor al unei metode de calcul al structurilor, bazată pe generalizarea metodei deplasărilor, denumită de autori “metoda momentelor active”; este autor şi coautor la peste 140 de lucrări ştiinţifice publicate. A organizat, de asemenea cu deosebită competenţă, mai multe conferinţe naţionale pe diverse probleme din domeniul proiectării şi execuţiei construcţiilor, sub auspiciile catedrei şi facultăţii noastre.

Recunoscut ca specialist pe plan naţional şi ca o personalitate ştiinţifică în domeniul Mecanicii construcţiilor, a fost ales vicepreşedinte al Comisiei CNIT de structuri din România, membru al Asociaţiei oamenilor de ştiinţă Filiala Iaşi etc.

Profesorul dr. ing. Nicolae Orlovschi şi-a consacrat ultimii ani de activitate elaborării unei lucrări complexe de specialitate intitulată “Calculul structurilor din bare”, care a rămas în manuscris, deoarece la 20 aprilie 1995 a trecut în nefiinţă.

Nu m-am oprit decât asupra câtorva aspecte mai deosebite ale muncii didactice şi ştiinţifice, depuse de regretatul profesor Nicolae Orlovschi, care-l situează în rândul dascălilor de prestigiu ai facultăţii noastre şi care a depus o activitate ce merită să fie întotdeauna evidenţiată şi omagiată.

Prof.univ.dr.ing. Mihail Diaconu