Matei BOTEZ

S-a născut la Iaşi la 25 decembrie 1923. În universul familial primeşte o educaţie care îşi pune amprenta pe evoluţia sa viitoare, moştenind de la tatăl său, profesor de matematică-fizică, înclinaţia către ştiinţele exacte, iar de la mama sa, îndemânarea. A urmat Liceul Naţional din Iaşi, unde şi-a luat bacalaureatul în 1943. În perioada studiilor liceale se afirmă în practicarea unor activităţi sportive (hochei, sărituri în apă, fotbal), preocupări care i-au desăvârşit calităţile fizice şi morale. După absolvirea liceului, frecventează cursurile Facultăţii de Construcţii din cadrul Şcolii Politehnice "Gh. Asachi".

În ultimul an de studii, ca recunoaştere a unor certe calităţi inginereşti, este inclus împreună cu alţi colegi, în colectivul condus de profesorul Anton Şesan, care a proiectat şi construit clădirea Băncii Naţionale, filiala Iaşi. În 1974, după absolvire, este repartizat în cadrul Catedrei de drumuri la Disciplinele de Poduri din beton şi Poduri metalice, făcând parte din primele promoţii care au asigurat politehnicii ieşene cadre didactice în propria şcoală.

Între anii 1946 şi 1953, ca student, iar apoi ca inginer, participă cu însufleţire, entuziasm şi competenţă la reconstrucţia aulei şi a bibliotecii din corpul A al Institutului Politehnic Iaşi, la refacerea Casei Universitarilor, a sălii Filarmonicii din Iaşi, la execuţia sediului Facultăţii de Construcţii (Corpul C) şi a Institutului de Chimie "Petru Poni". În aceşti ani desfăşoară o muncă neobosită de informare şi acumulare pentru a-şi desăvârşi pregătirea generală şi de specialitate, studiază autodidact limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană şi rusă, şi cu multă pasiune, îşi alcătuieşte o bibliotecă care cuprinde cele mai noi cărţi şi lucrări în domeniul construcţiilor şi al podurilor în special.

Concomitent cu activitatea didactică universitară, a funcţionat ca profesor la Şcoala Medie Tehnică de Drumuri din Iaşi, iar în calitate de expert a participat la rezolvarea problemelor legate de construcţia podului peste Bistriţa la Bacău, a celui peste Moldova la Roman, a lansării suprastructurii metalice a podului peste Siret la Şcheia, la montajul grinzilor de la pasajul superior Socola din Iaşi.

Toţi absolvenţii îşi amintesc de entuziasmul, pasiunea şi dăruirea unică cu care participa alături de ei la întocmirea proiectelor de diplomă ce aveau drept conţinut noutăţi din domeniul podurilor, cum ar fi probleme de conlucrare, cadre şi grinzi continue precomprimate, calculul dinamic şi seismic, precum şi modul în care prezenta problemele de execuţie în cadrul practicilor efectuate pe şantierele de drumuri şi poduri din ţara noastră. Căldura lui sufletească topea gheaţa şi micşora distanţa de la profesor la student, găsea totdeauna timp şi înţelegere pentru fiecare, iar cuvintele şi sfaturile lui mergeau la inima celor din jur.

Este solicitat de către inginerii tineri din Moldova, în calitate de expert, pentru a-i călăuzi, ajuta sau chiar pentru a proiecta sub conducerea sa. Dintre multiplele lucrări executate, cităm câteva: pentru D.S.A.P.C. Iaşi a proiectat podul "Sf.Ioan", podul "T.Vladimirescu", podul "Metalurgiei", podul "D.Cantemir"; pentru D.S.A.P.C. Galaţi a proiectat consolidarea podului peste Milcov, la Odobeşti: pentru D.S.A.P.C. Bacău a proiectat un pod cu cadre cu stâlpi în V la ieşirea din municipiul Bacău spre Piatra Neamţ, un pod boltit la Piatra Neamţ; pentru D.S.A.P.C. Suceava podul cu cadre din beton precomprimat la Straja, podul în boltă peste râul Suceava din municipiul Suceava. În acelaşi sens, extragem dintr-o scrisoare adresată profesorului de către un fost student următoarele: "Totodată vă rog să veniţi cât mai curând, deoarece lucrarea a avansat foarte mult. Vă trimitem alăturat adresa prin care s-a aprobat angajarea Dumneavoastră, la noi, ca specialist". Solicitarea era făcută pentru consultări tehnice la realizarea podului peste Moldova la Fundul Moldovei.

Între anii 1958-1964, alături de colectivul atelierului de drumuri şi poduri din cadrul D.S.A.P.C. Iaşi, colectiv alcătuit în mare măsură din foştii studenţi ai profesorului Matei Botez, proiectează şi asigură execuţia primelor cadre din beton precomprimat cu console trase din ţara noastră peste râul Bahlui la Iaşi (podurile "T.Vladimirescu", "Metalurgiei"). De asemenea, a elaborat numeroase studii şi variante pentru pasajul "Tătăraşi", proiect care îşi dovedeşte actualitatea, având în vedere dezvoltarea actuală a municipiului Iaşi.

La invitaţia profesorilor Wl. Kuczunsky de la Institutul Politehnic din Varşovia, şi S. Andruszewicz şi R. Ciesileski de la Institutul Politehnic din Cracovia, în anul 1968 a ţinut conferinţe de specialitate despre problemele care-l preocupau atunci cel mai mult şi la realizarea cărora a contribuit în mod deosebit, şi anume: podurile în boltă cu conlucrare şi podurile cu cadre cu stâlpi în V, de tip R. Morandi. De asemenea, a purtat o corespondenţă bogată cu profesorii Josef Spurek din Praga (Cehia), Ştefan Kaufman din Katovice (Polonia), Reinhold Rabich din Cottbus (Germania), Karel Zuda din Brno (Cehia).

În toate activităţile sale, se dovedea a fi o personalitate complexă, cu pasiuni înnăscute pentru descoperirea laturii umaniste a semenilor săi. Era un om spiritual, întreţinea discuţii interesante, ştia să se facă ascultat când îşi expunea punctele de vedere, iar una din cele mai apropiate forme de manifestare a spiritului său era literatura.

A fost un model de profesor studios, sobru, un bun şi pasionat cercetător al realizărilor româneşti şi străine, având numeroase contribuţii originale la fundamentarea problemelor legate de cele mai noi soluţii tehnice de proiectare şi tehnologie a podurilor din beton. Prin marea sa putere de muncă, prof. Matei Botez aducea în sala de curs meticulozitatea şi rigurozitatea ştiinţifică prin care reuşea să insufle studenţilor dragostea pentru disciplinele predate.

Trecerea în nefiinţă în 1972, la vârsta de 49 de ani, după o lungă suferinţă, a fost regretată de toţi cei care l-au cunoscut şi apreciat multilaterala sa activitate.