Emanoil MUNTEANU-ADĂSCĂLIŢEI

Emanoil Munteanu-Adăscăliţei a fost profesor de Construcţii metalice la Facultatea de Construcţii din Iaşi între anii 1949-1969.

S-a născut la 25 februarie 1903 la Odesa, unde a urmat şcoala primară şi secundară. Copilăria şi adolescenţa i-au fost marcate de marile frământări sociale ce încep în 1905 în imperiul rusesc, continuate apoi cu primul război mondial şi cu revoluţia bolşevică. După unirea Basarabiei cu România se stabileşte în Basarabia, şi, rămânând orfan de tată, nu-şi mai poate continua studiile, fiind nevoit să lucreze pentru a se întreţine. Ocupă un post de învăţător la şcoala primară din Stângeni-Bălţi şi apoi de desenator tehnic la o întreprindere de construcţii din Bucureşti.

În 1928 se înscrie la Şcoala Politehnică din Bucureşti, primind diploma de inginer constructor cu calificative maxime în 1933. După un an de stagiu în Bucureşti, se angajează la secţia de construcţii a Direcţiei Regionale CFR Timişoara, unde, până în 1943, participă la execuţia unor importante poduri noi de cale ferată şi la menţinerea siguranţei în exploatare a celor existente în zona Timişoarei.

Ca urmare a experienţei practice căpătate în profesie, ocupă în 1943 postul de asistent universitar la disciplina de construcţii civile, la Institutul Politehnic Timişoara, unde rămâne până în 1949, când se transferă la Facultatea de Construcţii din Iaşi pe postul vacant de conferenţiar la disciplina de Construcţii metalice.

În calitate de conferenţiar şi apoi de profesor la Facultatea de Construcţii din Iaşi îşi dăruieşte întreaga putere de muncă pregătirii profesionale proprii şi a studenţilor în domeniul construcţiilor metalice. Elaborează primul curs de construcţii metalice pentru studenţi publicat la Iaşi, realizează pentru uzul studenţilor planşe explicative şi machete din lemn la scara 1:1 pentru mai buna înţelegere a principalelor detalii tipice pentru construcţii metalice (noduri de grinzi cu zăbrele, reazeme, îmbinări, secţiuni de profile etc). Publică lucrări ştiinţifice în Buletinul Institutului Politehnic Iaşi şi îndrumă activitatea de cercetare a cadrelor didactice mai tinere şi a studenţilor în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Organizează activitatea didactică la disciplina de practică, nou apărută în planul de învăţământ.

Şi-a iubit studenţii şi s-a ocupat cu dăruire de educaţia lor profesională şi civică.

S-a pensionat la cerere în 1968, păstrând însă legătura cu şcoala până la moartea sa în 1980.

Foştii studenţi, astăzi specialişti în producţie, cercetare şi învăţământ, îşi amintesc cu recunoştinţă şi simpatie de profesorul Emanoil Munteanu-Adăscăliţei, conştienţi că o parte din calităţile lor personale le-au deprins de la profesor: perseverenţă, spirit de ordine, disciplină şi exigenţă în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, modestie, minuţiozitate, dragoste de meseria de constructor.

Prof.univ.dr.ing. Vasile Pescaru